Fotografie in pestera 2010 - Casa de Piatra

[detalii]

Informatii utile:
Forum [aici]
Din dorin?a de a facilita schimbul de informa?ii si idei, Societatea Nationala de Speologie pune la dispozi?ia tuturor un forum pentru discu?ii pe teme speologice. Aici ave?i posibilitatea de a pune intreb?ri, de a împ?rt??i experien?e ?i de ce nu, s? v? face?i noi cuno?tin?e, probabil parteneri de tur? la un moment dat.
Lumea Pesterilor
Societatea editeaza revista Lumea Pesterilor. Pana in prezenta au aparut 3 numere si numarul 4 este in pregatire. Acceptam spre publicare articole care se incadreaza in tematica acesteia.
Puteti descarca in format pdf:
A ap?rut num?rul inaugural al Buletinului Societa?ii Na?ionale de Speologie.
Lumea Pe?terilor apare în format A4, 28 pagini, coperta si 4 pagini color. Revista cost? 40000 lei (exclusiv taxele po?tale de expedi?ie) ?i poate fi comandat? la snsro@intech.ro, plata se face prin mandat po?tal.
Din cuprins:
- Editorial
- Condi?ionarea litologic? ?i fizico-geografic? a carstific?rii în regiunea Ponorului (mun?ii Plopi?) de Magdalena Dr?gan
- Maillon Rapide - not? tehnic?
- Protec?ia domeniului subteran - principii de conservare ?i instrumente de management de Raymond Tercafs (fragmente) traducere de Dr. Oana Moldovan
Conservarea speciilor cavernicole, în mare parte necunoscute, necesit? m?suri imediate pentru a evita ca o mare parte din patrimoniu s? dispar? la o dat? atât de recent?. Domeniul subteran are tr?s?turi func?ionale care îl fac, în mod deosebit, deschis agresiunii. Varia?i poluan?i ?i alte disturb?ri determinate de activit??ile umane cauzeaz? distrugeri deseori ireparabile ale speciilor endemice. Pentru reducerea ?i dac? este posibil stoparea impacturilor negative este important? luarea m?surilor hot?râte în domeniul managementului ?i dezvolt?rii ecosistemelor subterane.
- Procedura de încredintare a administr?rii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (O. 850/27.10.2003 - extrase)
- Speologia româneasca pe web
- Raymond Tercafs - Protec?ia domeniului subteran - principii de conservare ?i instrumente de management - recenzie
- Cheile Some?ului Cald de Ovidiu Guja
Ast?zi, Cheile Some?ului Cald reprezint? un obiectiv major pentru turi?tii care viziteaz? Platoul Padi?. Traseul turistic organizat în circuit pe versan?ii cheilor este deosebit de spectaculos, cu o mare densitate de obiective, mai ales carstice (pe?teri, izbucuri, chei). De fapt diversitatea acestor obiective a ?i f?cut ca regiunea s? fie cunoscut? sub numele de Bazarul Some?ului Cald.
- Aventuri în Cuciulat de C?lin Dr?gan
- Ion, cel mai b?trân om modern descoperit în Europa
- Ion - file de poveste sau cum a fost descoperit Ion de Adrian Bîlg?r
Un e-mail trimis de un bun prieten, într-o diminea?? de februarie, la o or? matinal? pe care n-o dezmor?ise nici m?car cafeaua de pe masa de lucru, m? întreba calm ?i clar: “ai cheful necesar s? aju?i la explorarea în premier? a unei galerii post sifon descoperit? de Lau anul trecut. Lau este r?cit bine de tot, ne va ajuta cum poate, afar? nu-i mult? z?pad?, ziua este chiar pl?cut". Poate la soare, dar asta era o constatare pur personal?.
- Fauna subteran? acvatic? din psamal de Dr. Oana Moldovan
- Pe?tera Curecea de Adrian Bîlg?r
- Cehia - Carstul morav - scurt? prezentare
Indiferent cum este numit: Carstul morav, Moravský kras, Moravian carst sau Moravian Karst, în func?ie de ?ara de origine a c?l?torului, regiunea atrage an de an mii de vizitatori. Carstul morav este numele celei mai mari suprafe?e calcaroase continue din Republica Ceh?. Ea se întinde în partea centrala a Moraviei între Brno, Blansko ?i Boskovice.
- File de jurnal: o c?l?torie în Moravsky Kras de Ovidiu Guja
- Documentele Societ??ii - Extrase din statut
Ponorul, situat în sud-estul mun?ilor Plopi?, este platoul calcaros cel mai extins din cadrul acestora. Se prezint? ca o carstoplen? suspendat? la 700-750m altitudine, sculptat? în calcare triasice – anisian-ladiniene (forma?iunea de Cri?ul Repede – calcare de Bucea). Sectorul ocupat de aceste roci triasice are diametrul de aproximativ 4 km din care secven?a superioar? carstificabil? se extinde pe 2 x 3 km. Pe seama acestei pl?ci alungite pe direc?ie nord-sud s-a dezvoltat relieful carstic ce reprezint? obiectul acestui studiu.


