Societatea Nationala de Speologie

Explorat? la 09.10.1977

Este situat? în cuesta H?ghima?ului Mare la altitudinea de 1692 m ?i cu 30 m mai jos de marginea abruptului, avînd dimensiunile deschiderii 3/2 m cu orientare spre vest.

Pe?tera este format? dintr-o singur? galerie care la 10 m de la intrare formeaz? o mic? sal? în care exist? un bazin cu ap? temporar?, deasupra c?reia se deschide un horn de 4 m. Din sal? galeria mai continu? 7 m. Podeaua este acoperit? cu argil?, iar pe pere?i se pot observa forme de dizolvare.

Lungimea total? a pe?terii este de 20 m. Denivelarea 4 m.

Aceast? mic? pe?ter? fiind situat? în apropierea (cca 300 m) marcajului turistic band? ro?ie (cabana Piatra Singuratic?—Lacul Ro?u) poate fi folosit? ca ad?post.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

- Pe?tera cu Lublinit (1153/2)

Explorat? la 09.10.1977

Se g?se?te în versantul vestic al muntelui H?ghima?ul Mare la altitudinea de 1658 m avînd deschiderea (6/3) m, orientat? spre SV—V.

Pe?tera este format? dintr-o singur? galerie care a luat na?tere de-a lungul unei diaclaze. Dup? 18 m galeria u?or ascendent? cote?te la stînga continuînd înc? 17 m. Podeaua este alc?tuit? din argil? ro?ie ?i blocuri pr?bu?ite, mai ales în partea a doua. Pot fi observate forme de coroziune, lapiezuri de perete ?i pete de montmilch.

Pîn? la 10 m de intrare se întinde un covor vegetal de o rar? frumuse?e care cuiprinde plante iubitoare de umezeal?. Datorit? direc?iei unice de iluminare, dinspre intrare în pe?ter?, plantele au pozi?ie oblic? orientat? spre lumin?.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

- Pe?tera cu Fereastr? (1153/3)

Lungimea total? a galeriei este de 35 m cu o denivelare de 3,5 m.

Explorat? la 22.08.1978

Pe?tera se deschide la o distan?? de 50 m de vîrful muntelui H?ghima?ul Mare în direc?ia SE ?i la 50 m mai jos de marginea cuestei, Cele dou? deschideri au dimensiunile de 1/2 m ?i 2,5/1 m.

Pe?tera este format? dintr-o singur? galerie descendent?, care a luat na?tere prin str?pungerea unui prag de stînc?. Podeaua este format? din blocuri de stînci acoperite de mu?chi. Tavanul este foarte sub?ire ?i comunic? cu suprafa?a prin dou? ferestre impenetrabile.

Pe?tera este complet luminat? ?i are lungimea de 15 m. Denivelarea este de 6,5 m.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

- Pe?tera Ur?ilor (1153/4)

Explorat? la 22.08.1978

Este situat? în versantul nord-vestic al muntelui H?ghima?ul Mare, cu 50 m deasupra talvegului v?ii Kupu pe locul denumit Versantul Pîrjolit.

Pe?tera s-a format în calcare brecioase ?i are lungimea total? de 17 m iar denivelarea de 5 m. Intrarea larg? de 3 m ?i înalt? de 4 m, orientat? spre NV se vede din vale. Dup? 5 m galeria se strîmteaz? ?i dincolo de un bloc de stînc? mai continu? 7,5 m. Pe partea stîng? a galeriei dup? un prag de 1 m se urc? o galerie ascendent? de 4,5 m cu microgururi în fund. Podeaua este format? din argil? ro?ie. Pe pere?i s-au format scurgeri parietale, forme tuberculare ?i piele de leopard. Temperatura la data explor?rii era 10°C. Iarna pe?tera este locuit? de ur?i.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

Explorat? la 20.08.1978

Este cea mai accesibil? pe?ter? ?i se g?se?te în partea nordic? a Pietrei Singuratice. Pe?tera s-a format pe o diaclaz? ?i este constituit? dintr-o galerie descendent? care coboar? 15 m pîn? la un bazin cu ap? în care se afl? sloiuri de ghea??. Temperatura apei la data explor?rii era de 0,5°C iar a aerului 1°C. Suprafa?a calcarului în care a luat na?tere pe?tera este alterat? ?i moale, putîndu-se zgîria u?or. Pere?ii sînt plini de inscrip?ii de dat? recent?.

Lungimea pe?terii este de 16 m. Denivelarea 3,5 m.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

- Avenul nr. 1 din Poiana Alb? (1152/1)

Explorat la 09.10.1977

Se g?se?te la aproximativ 1 km de fîntînile din Poiana Alb?, urcînd spre N de la ponorul temporal de la T?u pe ?aua din muntele Telec.

Avenul este format dintr-un pu? de 15 m, din care se deschide un diverticol de 2 m. Pe fundul pu?ului se g?sesc trunchiuri de brazi putrezi?i, blocuri de stînc? ?i oase de animale domestice. Pe peretele pu?ului s-a format o scurgere parietal? masiv? de 6 m.

Avenul are o dezvoltare de 23 m ?i o denivelare de —16 m.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

- Avenul nr. 2 din Poiana Alb? (1152/2)

Explorat la 24.08.1978

Avenul este situat la N de fîntînile din Poiana Alb?, în versantul vestic al muntelui Telecul Mare, la 100 m de liziera p?durii. Deschiderea lui este imposibil de g?sit f?r? ghid.

Avenul este format dintr-un pu? de 6 m adîncime cu diametrul do 4 m. Dup? coborîrea acestui pu?, în partea dreapt? se deschide o mic? sal?. Spre stînga coboar? o galerie pe podeaua c?reia se afl? un strat de ghea?? permanent? în care sînt prinse blocuri de calcar ?i multe oase de animale domestice (24 cranii). Tavanul galeriei este format pe fa?a de strat. Temperatura la data explor?rii era 2°C.

Avenul are o dezvoltare de 22 m ?i o denivelare de —10 m.

(Marius Giurgiu (C.S. Ursus Spelaeus Baraolt), Pe?terile din Masivul H??ma? (Buletin CSER 1990))

Date istorice. A fost descoperit? în prim?vara anului 1973, de câ?iva copii pleca?i la cules de ghiocei, în acela?i an la cererea conducerii Muzeului de ?tiin?e naturale din Piatra Neam?, I. Povar? ?i G. Diaconu realizeaz? o prim? cartare a pe?terii ?i fac unele recomand?ri cu privire la amenajarea ei turistic?. Descrierea ?i schi?a au fost publicate de N. Acrî?m?-ri?ei ?i M. Ciobanu în 1973.

Publicitatea pripit? ?i nepotrivit?, precum ?i neluarea la timp a unor m?suri de amenajare ?i protec?ie au f?cut ca pe?tera s? sufere, înc? imediat dup? descoperire, puternice degrad?ri.

Descriere. Pe?tera reprezint? o veche cale subteran? a apelor ce se pierdeau din albia pîrîului ?ug?u la traversarea cheilor s?pate de acesta în banda de calcare tithonic-neocomiene. De?i de mici dimensiuni (lungimea este de 120 m), Pe?tera Munticelu este deosebit? prin morfologia s?lii principale ?i prin forma?iunile stalagmitice.

Dup? intrarea scund? (1,5-1 m), urmeaz? un culoar descendent de 10 m, care ne conduce într-o sal? mare, lung? de 30 m ?i înalt? de 4-5 m, la care se reduce de fapt întreaga pe?ter?. Sala este dezvoltat? pe o diaclaz? înclinat? spre est cu 30-40°. În partea inferioar? sala are plan?eul neted, acoperit cu argil? ?i crust? stalagmitic?. De aici, o mare îngr?m?dire de blocuri urc? în trepte, ca un amfiteatru, c?tre vest.

Elementul peisagistic cel mai frapant îl constituie marea bog??ie de stalagmite luminare, în partea nordic? a s?lii ele formeaz? o adev?rat? p?dure, care, când a fost descoperit? pe?tera, forma cea mai mare densitate de stalagmite-lumânare din ?ara noastr?. Aceste forma?iuni, deosebit de fragile, se dezvolt? în condi?iile unei aliment?ri constante ?i nu prea abundente, în care pic?tura c?zut? depune, în momentul impactului cu vârful stalagmitei, întreaga cantitate de calcit pe care o con?ine, în acest fel, cre?terea se face numai prin vârf. Existau în Pe?tera Munticelu stalagmite lumânare înalte de 3 m, dar nu mai groase de 3 cm.

Alte speleoteme demne de interes sunt stalactitele fistulare, care în câteva puncte formeaz? adev?rate ploi de „macaroane”. Diverticulul sudic ad?poste?te un mic lac, c?ptu?it cu calcit spongios, imaculat, într-un alt diverticul se afl? oseminte ale ursului de pe?ter?, între care un femur fixalt într-o stalagmit? - un adev?rat certificat de autenticitate ?i vechime.

Geneza pe?terii este legat? de tectonica de versant a masivului Munticelu. O fractur? principal? orientat? nord-sud a intersectat un plan tectonic înclinat spre est ?i paralel cu alte dou? litoclaze. Dizolvarea intens? produs? în zona de intersec?ie a acestor accidente tectonice a sculptat marea sal?, în care apoi au avut loc pr?bu?iri de blocuri, ce au condus la aspectul actual.

(Pesteri din Romania)