SpeleoCamp 2010 - Casa de Piatra

    [detalii]

    ---------------------------------

     

     

    [detalii]

    Fotografie in pestera 2010 - Casa de Piatra

    [detalii]

     

    Forum [aici]

    Din dorin?a de a facilita schimbul de informa?ii si idei, Societatea Nationala de Speologie pune la dispozi?ia tuturor un forum pentru discu?ii pe teme speologice. Aici ave?i posibilitatea de a pune intreb?ri, de a împ?rt??i experien?e ?i de ce nu, s? v? face?i noi cuno?tin?e, probabil parteneri de tur? la un moment dat.

    Lumea Pesterilor


     

     

     

     

     

     

     

    Societatea editeaza revista Lumea Pesterilor. Pana in prezenta au aparut 3 numere si numarul 4 este in pregatire. Acceptam spre publicare articole care se incadreaza in tematica acesteia.

    Puteti descarca in format pdf:

    Lumea Pesterilor nr.1

    Lumea Pesterilor nr.2

Unicat în carstul Europei
CET??ILE PONORULUI

Apusenii, Bihorul ?i Padi?ul au o “Pia?? Central?” de mare atractivitate care se cheam? Cet??ile Ponorului. Nu este om s? nu fi ajuns în Apuseni f?r? s? descopere mirifica cetate. Apele care coboar? de pe în?l?imile învecinate î?i dau întâlnire în Platoul carstic Padi?, sau, cum îi mai spun unii speciali?ti într-o veche polie. Apele marcate cu fluorescein? dispar în subteran ?i reapar în Poiana Ponorului, deasemenea o polie. Istoria se repet?: sorburile din Poian? înghit apele, le dreneaz? în subteran spre DOLINELE din Cet??ile Ponorului. De aici apele ocup? triumf?tor (ca ?i cum ar fi cucerit “Cet??ile”) imensa galerie a pe?terii de la Cet??ile Ponorului: cu tavane la peste 100 m în?l?ime, râul subteran, înscrie dup? un drum de peste 1 km, 19 cascade ?i lacuri. Acum Cet??ile î?i arat? întâietatea ?i tavanul coboar? pân? s? ating? oglinda apei: un sifon carstic opre?te continuarea explor?rii. Înc? o jum?tate de kilometru de galerie subteran? necunoscut? ?i apele ies pentru totdeauna la soare prin Izbucul Galbinei.

O asemenea minune a pe?terilor n-are pereche în lume. EMIL RACOVI?? recunoa?te “un fenomen complex al calcarului comparabil ca pitoresc cu faimoasele doline de la Skocjan din nordul Sloveniei”.
Emm. de MARTONNE adaug? - spre deosebire de Skocjan – superbul covor de conifere datorit? c?ruia Cet??ile trec pe locul întâi. În fine M. BLEAHU le descoper? originalitatea ?i anume: spectaculozitatea grandiosului f?r? pereche.

Ce spun vizitatorii din întreaga lume? 
Padi?ul ?i B?lileasa din vecin?tate ofer? singurele locuri pentru deschiderea corturilor. Vara, pîn? toamna târziu, sute de turi?ti ?i zeci de expedi?ii speologice de peste hotare a?teptau cu emo?ie s? coboare în giganticele trei doline din Cet??ile Ponorului! Dolina central?, de peste 10 ani st? ospitalier?, amenajat? cu sc?ri metalice care fac posibil? ?i u?ureaz? drumul vizitatorilor.

Cine amenin?? Cet??ile Ponorului?
R?spunsul este incredibil: Federa?ia Român? de Speologie (pre?edinte Viorel Lascu, Oradea). La începutul verii 2002, dumnealor, cu ni?te îndoielnice semn?turi ?i f?r? avizul Comisiei pentru Ocrotirea  Monumentelor Naturii a Academiei Române, au hot?rât s? scoat? sc?rile din Dolina de intrare-coborâre! O astfel de utilizare a fondurilor dintr-un program finan?at cu fonduri ale Comunit??ii Europene, cu generosul titlu “Ac?iuni combinate pentru protejarea ?i dezvoltarea patrimoniului natural al Mun?ilor Apuseni” (LIFE99 ENV/RO/006764), a fost mai simplist? decât repararea treptelor deformate, sau înlocuirea lor cu sc?ri din inox, a?a cum s-a petrecut în cazul Pe?terii Ghe?arul Sc?ri?oara.
   
În prezent, aceast? agresiune îndreptat? împotriva miilor de turi?ti ?i speologi amatori reprezint? un paradox f?r? pereche în privin?a modurilor prin care putem pune în valoare ?i facilita vizitarea unui Monument al Naturii de talia Cet??ilor!

Cum “se viziteaz?” în prezent Cet??ile Ponorului?
Straniul Proiect al Federa?iei Române de Speologie a montat “în schimb” un cablu metalic în peretele din stânga cum cobori. În acest loc, panta puternic? ?i noroiul de sub picioare transform? coborîrea într-o grea aventur?. Cine nu crede c? se pot folosi fondurile destinate optimiz?rii Naturii ?i pentru a distruge, s? verifice personal vorbele noastre încercând coborârea dolinei f?r? sc?ri.

Se cuvine ca organele de Stat menite s? apere ecologic un Patrimoniu de valoarea Cet??ilor Ponorului s? verifice faptele mai sus amintite. Organe asem?n?toare ca func?ie în morala naturii s? vad? ?i de câtimea banilor (fonduri de peste hotare) folosi?i pentru demolarea ?i scoaterea sc?rilor.  Dac? cumva Federa?ia are un Proiect dovedit prin care se angaja ?i la reparearea a ceea ce pare o incredibil?  gre?eal?, adic? înlocuirea sc?rilor cu altele, dup? modelul de la Sc?ri?oara, în acest caz regret?m asprimea cuvintelor prin care ne-am exprimat stupoarea, preg?ti?i fiind ca de îndat? s?-i elogiem.

Dac? acest lucru nu exist? ?i începând cu vara lui 2004 Cet??ile devin aproape imposibil de vizitat, atunci cerem ajutorul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pentru ca monumentul carstic numarul 1 al României s? fie grabnic redat circuitului turistic na?ional ?i interna?ional

Men?ion?m cu severitate c? justific?rile care le folose?te Federa?ia Român? de Speologie pentru a se discupla ?i a motiva penibila forma de cheltuire u?oar? a unor fonduri însemnate, sunt neîntemeiate.


Prof. Dr. Iosif Viehmann
Cercet?tor Principal I
Filiala Cluj a Institutului de Speologie “Emil Racovi??”

21.01.2004